Dupa unii autori alegerea corecta a unui soi sau hibrid de legume determina în proportie de 80-90% reusita sau nereusita unei culturi în agricultura ecologica. Cel mai important criteriu de alegere a unui soi sau hibrid este rezistenta respectiv toleranta la boli, daunatori precum si la alti factori de stres.
Criteriile care mai trebuie avute în vedere constau în adaptarea la tipul de sol si la calitatea produsului dorit, reactia la fertilizarea organica, aptitudinea de a concura buruienile.
Cele mai cunoscute firme producatoare de samânta (cultivaruri ce se preteaza la agricultura ecologica) prezente în România sunt : Clause, Vilmorin, Danish, S&G, etc…
miercuri, 29 octombrie 2008
joi, 23 octombrie 2008
Rotatia culturilor: Tehnologia in legumicultura ecologica
Rotatia culturilor
Rotatia culturilor, consta în alternarea plantelor din familii botanice diferite pe aceasi suprafata de teren, în timpul succesiunilor culturilor.
Obiective:
- limitarea concentratiei de paraziti si patogeni pe o parcela, adesea responsabile de oboseala solului;
- prospectarea solului la diferite adâncimi, alternând plantele cu sisteme radiculare diferite;
- alternarea culturilor cu nevoi minerale diferite: legume radacinoase sau cu tuberculi, legume frunzoase, legume cu fructe si seminte;
- mentinerea curata a solurilor, facând apel la tehnici diferite de lupta împotriva buruienilor (mulcire, dezburuienare termica, lucrari mecanice).
- asigurarea fertilizarii de baza pe o cultura principala, care va fi o cultura pretentioasa în îngrasaminte si care suporta aporturi de amendamente organice, eventual putin descompuse (solanacee, brassicacee, cucurbitacee etc..);
- plasarea la sfârsitul rotatiei a unor culturi pretentioase în materie organica sub forma unui compost foarte evoluat;
Alegerea speciilor care intra în rotatie depinde de numerosi factori: de climat ; de natura si de fertilitatea solului ; de nevoile în furaje ; de debuseele comerciale; de situatia economica a fermei.
Rotatia culturilor, presupune succesiunea planificata în timp a mai multor culturi pe acelasi câmp, fiind unul din cele mai importante elemente care pot influenta fertilitatea solului, lupta împotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor.
Rotatia culturilor, consta în alternarea plantelor din familii botanice diferite pe aceasi suprafata de teren, în timpul succesiunilor culturilor.
Obiective:
- limitarea concentratiei de paraziti si patogeni pe o parcela, adesea responsabile de oboseala solului;
- prospectarea solului la diferite adâncimi, alternând plantele cu sisteme radiculare diferite;
- alternarea culturilor cu nevoi minerale diferite: legume radacinoase sau cu tuberculi, legume frunzoase, legume cu fructe si seminte;
- mentinerea curata a solurilor, facând apel la tehnici diferite de lupta împotriva buruienilor (mulcire, dezburuienare termica, lucrari mecanice).
- asigurarea fertilizarii de baza pe o cultura principala, care va fi o cultura pretentioasa în îngrasaminte si care suporta aporturi de amendamente organice, eventual putin descompuse (solanacee, brassicacee, cucurbitacee etc..);
- plasarea la sfârsitul rotatiei a unor culturi pretentioase în materie organica sub forma unui compost foarte evoluat;
Alegerea speciilor care intra în rotatie depinde de numerosi factori: de climat ; de natura si de fertilitatea solului ; de nevoile în furaje ; de debuseele comerciale; de situatia economica a fermei.
Rotatia culturilor, presupune succesiunea planificata în timp a mai multor culturi pe acelasi câmp, fiind unul din cele mai importante elemente care pot influenta fertilitatea solului, lupta împotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor.
duminică, 19 octombrie 2008
Ingrasaminte: Tehnologia in legumicultura ecologica
¨ Compost de gunoi de pasăre
Compostul provine din gunoi de pasăre care a fost supus procesului de compostare aerobă.
Tabelul nr.19.Compoziţia gunoiului de pui şi a gunoiului de curci, în kg/t de produs brut (AUBERT, 1998)
| Parametri | Gunoi de pui | Gunoi de curci | |
| S.U. | 738 | 648 | |
| S.O. | 606 | 446 | |
| S.M. | 132 | 202 | |
| N (Kjeldahl) | 25,4 | 24,8 | |
| N-NH4+ | 4,7 | 6,8 | |
| N organic | 20,7 | 18,0 | |
| P2O5 | 12 | 26 | |
| K2O | 17 | 20 | |
luni, 13 octombrie 2008
Ingrasaminte: Tehnologia in legumicultura ecologica
¨ Compost de gunoi de porcine
Compostul provine gunoi de porci care a fost supus unui proces de compostare aerobă. Dacă nivelul de substanţă uscată a gunoiului de porc este relativ stabil, cel a compostului este foarte dependent de condiţiile de stocare.
Tabelul nr.18. Compoziţia medie, în kg/t de produs brut (I.Z. Franţa 2001)
| Tip de compost | S.U | N total | P2O5 | K2O |
| Compost de gunoi acumulat pe aşternut | 317 | 7,6 | 10,2 | 14,7 |
| Compost de gunoi adunat mecanic | 327 | 11 | 18,3 | 20,8 |
| Compost de dejecţii lichide cu paie | 310 | 7,7 | 14,9 | 10,5 |
| Compost rezultat din refuzul de la cernerea paielor de dejecţiile lichide | 343 | 7,2 | 43,4 | 2,6 |
vineri, 10 octombrie 2008
Ingrasaminte: Tehnologia in legumicultura ecologica
¨Compost de gunoi de oaie
Compostul provine din gunoi de oaie care a fost supus procesului de compostare aerobă. Dejecţiile de ovine fiind mai uscate decât dejecţiile de bovine, cantitatea de paie necesară pentru realizarea unei structuri corespunzătoare a grămezii ce trebuie compostată este un pic mai mică. Nu este recomandat totuşi să se coboare sub 6 kg /U.M.V./zi. Gunoiul de oi este bogat în potasiu în raport cu alte resturi animale.
Tabelul nr.16. Compoziţia medie în kg/t de produs brut (I.Z.,Franţa 2001)
| S.U | S.O | N total | P2O5 | K2O |
| 360 | 260 | 11,5 | 7 | 23 |
Tabelul nr.17.Procentajul fracţiilor cu azot în compostul de gunoi de bovine (I.Z.,Franţa 2001)
| Azot mineral | 0 |
| Azot organic mineralizat în timpul anului | 20 |
| Azot organic mineralizat în anii anteriori | 80 |
duminică, 5 octombrie 2008
ULEIURI DE PETROL - Substanţe chimice permise în agricultura ecologică (O.U. 34/2000)
| Parametrii | Detalii |
| Natură | Produse rezultate din petrol |
| Mod de acţiune | Acţiune principală (insecticidă şi acaricidă) ; Acţiune secundară (fungicidă) |
| Ecotoxicologie | Impact minim asupra solului în stare pură ; Asociate cu anumite pesticide poate deveni toxic |
| Mod de utilizare | Emulsie ce conţine 20-30% apă ; Concentrat emulsionabil (90-99%) ; Tratamentele se efectuează împotriva stadiilor de iarnă ale dăunătorilor ; Incompatibil cu sulful muiabil dar compatibil cu cuprul |
joi, 2 octombrie 2008
Ingrasaminte: Tehnologia in legumicultura ecologica
4. Compostul
Compostul, este produsul rezultat în urma fermentarii aerobe sau anaerobe a unor materii organice, si este folosit ca substanta fertilzanta pentru culturile agricole. La ora actuala, în agricultura ecologica a tarilor din Uniunea Europeana, întâlnim composturi care provin din diferite domenii (Fitiu, 2000): composturi vegetale (compost din subproduse viticole, pomicole, legumicole ; compost din subproduse din cultura mare), composturi din deseuri menajere, composturi din namol de la statiile de epurare etc
Pentru stimularea procesului de compostare se folosesc o serie de substate de activare
Caracteristicile principalelor composturi
¨ Compost de deseuri menajere
Deseurile menajere cuprind deseurile alimentare, deseurile verzi menajere precum si deseurile de gradina, hârtia si cartonul etc… Trierea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor permite obtinerea unui material ce poate fi valorificat prin compostare sau metanizare, producând un amendament organic de calitate. Pot sa fie adunate selectiv si alte deseuri pentru a produce compost. Deseurile sunt foarte umede si prea bogate în azot organic pentru a fi compostate singure: ca urmare a tasarii, produsul evolueaza spre o compostare anaeroba, conducând la producerea metanului.
Compostul de deseuri menajere este un amendament organic a carui concentratii în N, P, K sunt relativ variabile în functie de natura deseurilor care intra în compozitia acestora.
¨ Compost de deseuri verzi
Compostul este realizat din resturi vegetale provenite din întretinerea gradinilor si a spatiilor verzi publice si private. Sunt compuse în special din iarba rezultata în urma tunderii gazonului (primavara, vara), din taierile de pe tot parcursul anului, din frunze (toamna) si din deseuri de la florarii (tot anul).
Tabelul nr.12 Compozitia deseurilor verzi, în g/kg de produs brut (ADEME 2001)
* din substanta uscata
Principalele elemente nocive întâlnite în composturile de deseuri verzi sunt cromul, cuprul si plumbul, provenite din uzura utilajelor folosite la compostare sau din poluarea mediului. Plumbul în special este legat de circulatia automobilelor si valori ridicate ale continutului în acest element indica faptul ca deseurile vegetale provin în principal de pe marginea drumurilor. Suprimarea progresiva a benzinei cu plumb ar putea sa diminueze dispersia acestui element si contaminarea plantelor.
Compostul, este produsul rezultat în urma fermentarii aerobe sau anaerobe a unor materii organice, si este folosit ca substanta fertilzanta pentru culturile agricole. La ora actuala, în agricultura ecologica a tarilor din Uniunea Europeana, întâlnim composturi care provin din diferite domenii (Fitiu, 2000): composturi vegetale (compost din subproduse viticole, pomicole, legumicole ; compost din subproduse din cultura mare), composturi din deseuri menajere, composturi din namol de la statiile de epurare etc
Pentru stimularea procesului de compostare se folosesc o serie de substate de activare
Caracteristicile principalelor composturi
¨ Compost de deseuri menajere
Deseurile menajere cuprind deseurile alimentare, deseurile verzi menajere precum si deseurile de gradina, hârtia si cartonul etc… Trierea la sursa si colectarea selectiva a deseurilor permite obtinerea unui material ce poate fi valorificat prin compostare sau metanizare, producând un amendament organic de calitate. Pot sa fie adunate selectiv si alte deseuri pentru a produce compost. Deseurile sunt foarte umede si prea bogate în azot organic pentru a fi compostate singure: ca urmare a tasarii, produsul evolueaza spre o compostare anaeroba, conducând la producerea metanului.
Compostul de deseuri menajere este un amendament organic a carui concentratii în N, P, K sunt relativ variabile în functie de natura deseurilor care intra în compozitia acestora.
¨ Compost de deseuri verzi
Compostul este realizat din resturi vegetale provenite din întretinerea gradinilor si a spatiilor verzi publice si private. Sunt compuse în special din iarba rezultata în urma tunderii gazonului (primavara, vara), din taierile de pe tot parcursul anului, din frunze (toamna) si din deseuri de la florarii (tot anul).
| S.U | S.O | C/N | PH | N total | P2O5 | K2O | CaO | MgO |
| 500 | 450* | 15 | 8 | 8 | 4 | 7 | 26 | 3 |
| 370-600 | 300-600* | 11-25 | 7-8 | 5-10 | 3-5 | 3-10 | 7-40 | 2-4 |
Tabelul nr.12 Compozitia deseurilor verzi, în g/kg de produs brut (ADEME 2001)
* din substanta uscata
Principalele elemente nocive întâlnite în composturile de deseuri verzi sunt cromul, cuprul si plumbul, provenite din uzura utilajelor folosite la compostare sau din poluarea mediului. Plumbul în special este legat de circulatia automobilelor si valori ridicate ale continutului în acest element indica faptul ca deseurile vegetale provin în principal de pe marginea drumurilor. Suprimarea progresiva a benzinei cu plumb ar putea sa diminueze dispersia acestui element si contaminarea plantelor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
