PIETRUL - Caracteristicile principalelor biopesticide

Parametrii	Detalii
Natură	Insecticid vegetal extras din crizanteme
Mod de actiune	Contact ; ingestie ; inhalare prin inhibarea colinesterazei
Caracteristici	Sub formă lichidă, vâscoasă; Oxidabil la lumină şi în mediu alcalin
Toxicologie	DL 50 : 594-900 mg/kg
Ecotoxicologie	Acţiune neselectivă asupra insectelor; Toxic asupra paraziţilor; Toxic pentru peşti
Utilizare	3-6 l/ha (150-300 l apă) ; Tratamentele se efectuează pe timp noros

Substanţe utilizate numai pentru capcane (O.U.34/2000)

Denumirea / Condiţii generale	Descriere, cerinţe compoziţionale, condiţii de utilizare
	Capcanele trebuie să prevină răspândirea substanţelor în mediul înconjurător şi contactul direct între substanţe şi culturi, iar după utilizare ele se adună se îndepărtează pentru a elimina orice risc de poluare.
Fosfat diamonic	Agent de atragere ; Numai pentru capcane
Metaldehidă	Moluscocid ; Numai pentru capcane conţinând un agent de respingere şi pentru speciile de animale superioare
Feromoni	Insecticid, agent de atragere pentru capcane
Piretroizi	Insecticid ; Numai pentru capcane cu substanţe de atragere specifice ; Necesită autorizarea de către organismele de inspecţie şi certificare

Micro-organisme utilizate în lupta biologică împotriva paraziţilor(O.U. 34/2000)

Denumirea	Descriere, cerinţe privind compoziţia, condiţii de utilizare
Microorganisme (bacterii, viruşi, fungi) Ex.: Bacillus thuringensis, Granulosis virus, etc.	Numai produse care nu sunt modificate genetic

Controlul daunatorilor si a bolilor

Bioinsecticide si biofungicide

Mai mult de 2000 de specii vegetale au fost deja repertoriate în întreaga lume ca posedând proprietati insecticde (Chaufaux J., 1995).

Sunt cunoscute 3 generatii de insecticide (Riba G., 1990):

¨ Bioinsecticide vegetale din generatia întâi : pâna la al doilea razboi mondial

Tabelul nr.25 Bioinsecticide din generatia întâi

Familia	Specia	Compuşii identificaţi
Alcaloizi	Anabasis aphylla L. Duboisia hopwoodi Nicotiana glauca Nicotiana rustica Nicotiana tabacum Picrasma exelca Quassia amara Ryania speciosa Schoenocualon officinale Veratrum album	Anabasină Nicotină Nornicotină Quassină şi neoquassină Ryanodină şi 9,21-dehydroryanodină Sabadillină, Sabadină, Cervidină Veratrină (Cervadină, Veratridină)
Rotenoizi	Deguelia scandens Derris eliptica Lonchocarpus virginiana (Galega virginiana)	Diguelină; Eliptină; Malaccol; Rotenonă (nicoulină); Sumatrol; Tephrosină; Toxicarol
Piretru	Chrysanthemum roseum Chrysanthemum cinerarifolium Pyretrum roseum	Cinerină I şi II Jasmolină I şi II Piretrină I şi II
Uleiuri vegetale	Arachis hypogea Gossypium hirsutum Olea europea Zea mays	Acizi graşi (lanţuri mijlocii şi lungi)

Dezburuienarea termica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Distrugerea buruienilor cu ajutorul insectelor

Speciile de pradatori au fost introduse în Europa si împotriva buruienilor, fiind cunoscute ca si eficiente 85 de specii de insecte pradatoare (Riba G., Silvy C., 1989) împotriva buruienilor (în special împotriva lui Amaranthus spp., Convolvulus arvensis, Chenopodium album, Senecio vulgaris si Orobanche)

Distrugerea buruienilor cu ajutorul ciupercilor

Cele mai cunoscute bioerbicide sunt (Riba G., Silvy C., 1993): Collego pe baza de Colletotrichum gloeosporioides f.sp. aeschynomene, împotriva lui Aeschynomene virginica ; BioMall, pe baza de Colletotrichum gloeosporioides f. sp. malvae, împotriva lui Malva pusilla.

Dezburuienarea termica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Electroerbicidarea

“Electroerbicidarea” este o metoda de distrugere a buruienilor cu ajutorul unor instalatii purtate dupa tractor care folosesc curentul electric ca si agent activ. Operatia de electroerbicidare se realizeaza în primele stadii de dezvoltare ale buruienilor, prin arderea acestora cu un curent la un amperaj foarte mare si voltaj redus. Metoda se foloseste pe scara mare în California (U.S.A.), la principalele culturi horticole.

Dezburuienarea termica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Degradabilitatea mulciului

Pentru evitarea costurilor legate de recuperarea plasticului se recomanda utilzarea unui mulci biodegradabil (anexa nr.22).

¨ Utilizarea de mulci fotodegradabil : realizat din polietilena ce contine aditivi care stimuleaza degradarea prin intermediul radiatiei ultraviolete. Plasticul se fragmenteaza dar nu se degradeaza în sol (efect poluant potential) ;

¨ Utilizarea de mulci biodegradabil : realizat din plastic sau hârtie complet degradabile (ex .: mulciul SEQUANA realizat de Ahlstrom) ;

¨Utilizarea de mulci din materii organice brute : paie, scoarte de pin ; textile realizate din in, paie, etc… ; produsul rezultat din macinarea ramurilor rezultate din taieri ;

Fixarea mulciului pe sol

¨ Fixarea manuala a mulciului : se realizeaza pe suprafete mici ;

¨ Fixarea mecanica a mulciului : este obligatorie pentru suprafetele mari. Operatia se realizeaza prin intermediului unui utilaj care deruleaza si fixeaza plasticul pe sol în partile laterale, prin intermediul unor organe active si a unor roti de copiere a solului. Utilajul poate fi echipat si cu un dispozitiv de fixare pe sol a furtunelor de irigare prin picatura sub mulciul din plastic, operatii care se pot executa concomitent sau simultan. Viteza tractorului este de 3-7 km/h.

Recuperarea mulciului

¨ Recuperarea manuala : Operatia este laborioasa si necesita un volum de 30 ore pe hectar ;

¨ Recuperarea mecanica : se realizeaza prin intermediul unui utilaj purtat care este echipat cu o bobina si un dispozitiv de rulare a plasticului.

Efecte pozitive ale mulcirii

¨ limiteaza levigarea azotului datorita sistemului de udare obligatoriu prin picurare care asociat mulcirii ;

¨ limiteaza evapotranspiratia, respectiv dezvoltarea bolilor prin reducerea umiditatii atmosferice si a contactului frunzelor cu solul umed ;

¨ stimuleaza prinderea plantelor datorita mentinerii unui continut ridicat de umiditate în sol;

¨ se obtin produse curate datorita evitarii contactului dintre legume si sol ;

¨ creste temperatura în sol în timpul noptii datorita transferului lent de gradient termic ;

¨ protejeaza structura solului împotriva efectelor negative induse de ploi si de irigarea prin aspersiune sau prin brazde.

¨ cresterea eficacitatii fotosintezei datorita reflectiei luminii pe partea inferioara a frunzelor (mulciul rosu) ;


Lucrari mecanice si manuale

- combinator, cultivator ;

- tesala de buruieni

- lucrari manuale ;

- platforma semi mecanizata : o solutie din ce în ce mai utilizata, care consta în distrugerea manuala (prin zmulgere) a buruienilor prin intermediul unui utilaj tractat sau purtat de tractor pe care sunt amplasate 2- 6 posturi pentru muncitori aflati în pozitie orizontala (pe burta). Pentru confortul personalului fiecare post de lucru este echipat cu casti pentru muzica în timpul lucrului.

- zmulgerea buruienilor prin intermediul unui utilaj ce are ca organ activ o perie rotativa din material plastic

Dezburuienarea termica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Mulcirea

- materiale organice degradabile (carton special, frunze, paie...) ;
* materiale plastice nedegradabile (folie negra, rosie, alba) ;

Cel mai utilizat mulci în legumicultura este realizat din polietilena si prezinta urmatoarele caracteristici :

Grosime
¨ mulci anual :17-40 microni ;
¨ mulci multianual : 50-80 microni ;

Culoare
Cele 4 culori ale mulciului folosite la ora actuala, se disting prin comportamentul lor diferit fata de radiatia solara si radiatia terestra care conditioneaza efectul asupra buruienilor.
¨ polietilena transparenta : transmite bine radiatia solara ; efect scazut împotriva buruienilor prin mulcire directa ; efect total împotriva buruienilor în cazul solarizarii ;
¨ polietilena neagra : absoarbe complet radiatia solara si terestra fiind foarte eficienta împotriva buruienilor ; asigura si o usoara încalzire a solului (un grad în plus în comparatie cu solul dezgolit) ;
¨polietilena opaca termic : de culoare rosie caramizie sau verde ; absoarbe o buna parte din radiatia solara utila în fotosinteza ; are o buna eficacitate împotriva buruienilor ; transmite foarte bine radiatia infrarosie care va încalzi solul ; efectul termic este intermediar între negru si transparent (plus 4 grade Celsius fata de un sol dezgolit) ;
¨ polietilena alba ; efect bun împotriva buruienilor ; limiteaza cresterea temperaturii la nivelul solului ; buna reflectie a radiatiei solare ;

Dezburuienarea termica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Aceasta tehnica foloseste temperaturi cuprinse între 70 si 800°C pentru arderea buruienilor în functie de tipul de tehnica utilizat. Metoda este foarte folosita în legumicultura, pomicultura, viticultura si culturi prasitoare.

Dezburuienarea prin vapori

Principiul de baza este injectarea solului cu vapori la 180 grade Celsius, fapt care va ridica temperatura solului pâna la 85-90 grade Celsius. Semintele de buruieni fiind distruse la 75-80 cm adâncime, operatia asigura o buna eliminare a semintelor de buruieni în profilul de sol tratat.

Materialul utilizat este constituit din elmentele urmatoare: un generator de vapori mobil, alimentat cu apa si curent electric ; rezervor de motorina ; furtune de cauciuc de distributie a vaporilor ; folii de plastic si sistem de lestare cu saci de nisip ; fie prin sistemul de “clopote” ce contine placi metalice echipate cu injectoare de vapori fixate în general înaintea sau în spatele tractorului.

Tabelul nr.24. Temperatura de distrugere a organismelor solului

Temperatura	Organisme
100C	Bacterii amonificatoare şi anumite virusuri
90C	Anumite virusuri
70-80 C	Seminţe de buruieni şi anumite ciuperci
70 C	Numeroase bacterii
60-70 C	Sclerotinia
50-60 C	Botrytis, Rhizoctonia ; nematozi ; viermi sârmă

Dezinfectia cu folii de suprafata mare este rezervata aplicatiilor de lunga durata si pe adâncime mare: aproximativ 3 ore la 25 cm adâncime. Aceasta metoda este utilizata atunci când obiectivul este de a distruge anumiti daunatori sau boli prezenti la adâncime (nematozi) si pentru culturile cu înradacinare profunda. Ea nu se justifica atunci când obiectivul este numai dezburuienarea solului.

Dezinfectia cu “clopote” se recomanda atunci când se cauta în primul rând un « efect erbicid ». Ea se efectueaza la suprafata cu o durata de aplicare de 5-10 minute.

Consecinte ale realizarii dezburuienarii cu vapori :

- distrugerea anumitor patogeni ai solului: Dezburuienarea cu vapori realizata superficial poate duce la distrugerea florei utile a solului fiind putin selectiva;

- pentru asigurarea recolonizarii trebuie realizate aporturi de compost;

Controlul buruienilor: Tehnologia in legumicultura ecologica

Semanatul fals consta în pregatirea patului de semanat cu 4 saptamâni înainte de data semanatului sau a plantatului urmat de o irigare.

Astfel, buruienile vor rasari urmând a fi eliminate printr-o dezburuienare “termica” sau prin grapare în stadiul de 2 frunze. Tehnica permite reducerea semnificativa a rezervei de seminte din sol oferind conditii concurentiale mai bune pentru plantele de cultura.

Gestiunea rezervei de seminte

Metode preventive:

- eliminarea surselor de diseminare a buruienilor si limitarea dezvoltarii acestora prin lucrari precum aratura adânca ;

- utilizarea mulcirii vegetale sau cu hârtie si folie de plastic;

- utilizarea de asociatii vegetale care lasa putin loc pentru dezvoltarea buruienilor.

- tehnicile de dezburuienare curative constau în prasile mecanice, utilizarea de grape speciale în functie de cultura, dezburuienarea termica;

- utilizarea de cultivaruri cu o crestere rapida care pot concura buruienile;

- alegerea unor rotatii nefavorabile buruienilor prin utilizarea de culturi de cartof, varza, lucerna, pasune artificiala, precum si o alternanta de culturi de iarna si primavara care duc la eliminarea buruienilor adventive;

- suprimarea surselor de diseminare: amendamentele organice necompostate (gunoi, paie) prezinta un potential puternic de infectie cu seminte de buruieni; o compostare termofila reduce puternic capacitatea de germinare a semintelor;

- limitarea lucrarilor culturale propice dezvoltarii buruienilor: aratura profunda, treceri repetate;

- mulcirea împotriva invadarii cu buruieni aplicata în culturile perene are ca obiectiv protejarea solului de excesele climatice precum si mentinerea umiditatii în perioade de seceta;

- conceperea de asociatii culturale competitive ;

- transplantarea rapida a rasadurilor viguroase în terenuri curate de buruieni ;

- utilizarea de plante de acoperire a solului ;

- folosirea de distante mici între rânduri ;

- folosirea alelopatiei;

Lupta biologica: Tehnologia in legumicultura ecologica

Lupta biologica se poate defini ca o metoda de lupta împotriva unui daunator, boala sau buruiana, utilizând agenti naturali antagonisti ai agentilor patogeni (Reboulet J.N. 1999). Acesti agenti naturali au capatat în timp notiunea de biopesticide.

Numarul de specii cunoscute ca având o actiune pradatoare asupra specilor daunatoare de insecte, depaseste cifra de 200 000 (Fraval A. 1993.)

Cele mai cunoscute specii de insecte si acarieni pradatori folosite în legumicultura sunt : Encarsia, Phytoseiulus, Macrolophus, Orius, Amblyseius et Anagrus.

Primul biopesticid omologat în lume a fost Bacillus thuringiensis (Rodgers P.B., 1993) astazi ocupând primul loc în lume ca si vânzari (90% din piata de biopesticide).

O alta grupa de biopesticide o reprezinta virusurile entomopatogene (baculovirusurile) care au ca si tinta peste 3000 de specii de insecte (Juarez-Perez V.M., 1998).

Unul din cele mai cunoscute bioinsecticide în legumicultura este Mamestrinul utilizat împotriva lui Mamestra brasicae, la care costul de utilizare a scazut la sub 9 euro/ha.

Protectia plantelor: Tehnologia in legumicultura ecologica

Actiuni curative

- utilizarea de masculi(de insecte) sterili ;

- utilizarea de feromoni sexuali ;

- introducerea, cresterea si mentinerea populatiilor de dusmani naturali, insecticide de origine microbiana sau vegetala, eliminarea mecanica sau termica ;

- inducerea de modificari în comportament ;

- protectia fitosanitara este în principal preventiva: în acest scop se recomanda folosirea de cultivaruri rezistente, asigurarea unei stari fiziologice bune pentru plante plante, cu scopul de a fortifica autoapararea naturala a acestora;

- metodele curative fac apel la tehnici biologice cu substante vegetale si minerale;

- se urmareste utilizarea de tehnici care sa îndeparteze daunatorul si limitarea populatiei acestuia;

- lansarea de auxiliari, insecte si acarieni;

- utilizarea de virusuri bacterii si ciuperci (Ferron P., Fargues J., Riba G., 1993): Bacillus thuringiensis, Virusul granulozei-virus specific carpocapsei (viermele merelor), ciuperci antagoniste cu alti patogeni;

- confuzia (dezorientarea) sexuala prin folosirea de feromoni de sinteza, care actioneaza ca atractivi si stimulenti pentru sexul opus;

- utilizarea de atractanti:

¨ alimentari: zahar, otet, hidrolizati de proteine;

¨ chimici: metaldehida pentru melci;

¨fizici (sunet, lumina, culoare) :de exemplu culoarea galbena, pentru musculita alba de sera si alte homeoptere;

- folosirea de insecticide vegetale (Ferron P., 1999.):

¨ piretrine pentru afide, muste, paianjenul rosu;

¨ rotenona care provine din Derris, Lonchocarpus, pentru gândacul din Colorado, afide, tripsi, fluturele alb al verzei;

¨ nicotina împotriva afidelor;

¨ preparate pe baza de Quasia amara si/sau Rhiania speciosa împotriva insectelor nocturne;

- folosirea de uleiuri minerale si vegetale care obtureaza organele respiratorii ale insectelor;

-utilizarea de sapun negru si alcool ars care actioneaza ca si uleiurile;

Protectia plantelor: Tehnologia in legumicultura ecologica

Metode de actiune preventiva si curativa

Metode preventive (Silguy, C., 1994):

- utilizarea de cultivaruri rezistente ;

- programarea datei de plantare ;

- alegerea momentului efectuarii araturii ;

- alegerea distantei dintre rânduri ;

- rotatia culturilor;

- asigurarea igienei câmpurilor;

- utilizarea de substante atractive si de capcane cu feromoni ;

- diversificarea culturilor;

- crearea unui mediu defavorabil daunatorilor unei culturi prin favorizarea echilibrului populatiilor microbiene (Deacon J.W., Berry L.A., 1993);

- rotatii variate ce permit limitarea naturala a daunatorilor si bolilor;

- fortificarea plantelor prin efectuarea de tratamente cu substante extrase din plante: urzica, coada calului, etc;

- utilizarea de obstacole fizice: fileuri textile, capcane, material plastic;

- îndepartarea prin intermediul mirosului prin folosirea de asociatii de plante: morcov, ceapa, praz etc;

- folosirea de plante ce produc efecte repulsive :Tanacetum vulgare (varza, mar, par), Artemisia absinthium (furnici , afide- varza, mar par);

- crearea unui mediu favorabil auxiliarilor, prin crearea si amenajarea de spatii adecvate.;

- mentinerea si crearea de zone de refugiu prin diferite masuri precum (Maisonneuve J.C., 1998):

- plantarea de perdele de protectie cu un anumit conveier varietal în functie de auxiliarii doriti ( Laurus nobilis) ;

- terenurile dificile de lucrat (bordurile de parcele, marginea unui curs de apa, partile laterale ale drumurilor, taluzurile pot sa fie amenajate în “terenuri neproductive” ale caror avantaje ecologice vor compensa pierderile economice;

- baltile, constituie de asemenea nise ecologice interesante pentru auxiliari;

- utilizarea de plante gazda care adapostesc populatii de daunatori, atrag în acelasi timp auxiliarii care sunt dusmanii lor naturali. Dintre insectele auxiliare se pot enumera: braconidele, ichneumonidele, carabidele, acarienii pradatori, coccinelidele, larvele de sirfide, etc…

- se pot introduce flori pe marginea câmpurilor : umbelifere: mararul limiteaza prin miros atacul mustei morcovului ;

- utilizarea de specii adaptate si rezistente la boli, daunatori, utilizarea de rotatii variate, întarirea rezistentei plantelor prin anumite tehnici culturale, metode de protectie fizica (capcane, grilaje electrice, fileuri agrotextile, materiale plastice fine, asociatii vegetale, utilizarea de repusivi (Tanacetum vulgare, Artemisia absinthium), crearea unui mediu favorabil insectelor auxiliare, mentinerea si crearea de zone refugiu, mentinerea de plante gazda etc.

- utilizarea de folie de plastic anticondens (cele mai cunoscute firme europene producatoare de sere si solarii cu folie anticondens sunt Visquen din Marea Britanie si Fillclair din Franta).

Combaterea biologica a daunatorilor prin utilizarea autocidiei si luptei hormonale

Combaterea biologica a daunatorilor prin lupta autocida

Este un procedeu de combatere a insectelor daunatoare, care utilizeaza efectele sterilizante ale radiatiilor ionizante sau ale unor substante chimice (chemosterilizanti, substante radiomimetice) asupra insectelor daunatoare. Poate fi tratat unul din sexele unei specii sau ambele sexe, astfel încât, din copularile indivizilor sterilizati pe aceasta cale cu indivizii normali din natura, sa rezulte ponte sterile.

Gestiunea irigatiei: Tehnologia in legumicultura ecologica

O buna gestiune a irigatiei presupune luarea în calcul a câtorva elemente obligatorii :

- folosirea cu precadere a irigarii prin picurare;

- practicarea mulcirii si a sistemelor de lucrari minime;

- controlul deschiderii stomatelor cu produse naturale;

- gestiunea covorului vegetal, pentru controlarea gradului de umbrire;

- utilizarea de perdele de protectie ;

- aplicarea de volume de apa, estimate pe baza continutului real în apa al solului;

Dupa cum se stie de catre agricultori, apa este unul din vectorii principali de dezvoltare si transmitere a bolilor. În acest sens în legumicultura nu se recomanda irigarea prin aspersiune a culturilor datorita accentuarii dezvoltarii bolilor în prezenta apei. Practic în legumicultura, ca si în alte sectoare horticole, udarea prin picurare asociata cu mulcirea culturilor se generalizeaza din ce în ce mai mult.